Bullyingul nu este o problemă care apare abia în școală. Un nou studiu amplu realizat de Salvați Copiii România, cu sprijinul Fundația OMV Petrom, arată că fenomenul este prezent încă din grădinițe și necesită o abordare specializată, adaptată vârstei preșcolare.
Potrivit cercetării integrate privind educația socioemoțională în învățământul preșcolar și impactul programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, 85% dintre cadrele didactice declară că au întâlnit comportamente de bullying în grupele de copii cu care lucrează. Cele mai frecvente manifestări nu sunt violențele fizice, ci izolarea socială, excluderea de la jocuri și refuzul participării la activități de grup.
Educația socioemoțională, recunoscută ca esențială, dar insuficient susținută
Educația socioemoțională este considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de 92% dintre educatori și 87% dintre părinți, însă majoritatea acestora apreciază că sistemul preșcolar din România nu oferă un cadru coerent și consecvent pentru implementarea ei.
Cadrele didactice și părinții semnalează probleme recurente în grădinițe:
- izolarea socială a copiilor,
- extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spațiul grădiniței,
- o responsabilitate difuză între familie, educatori și comunitatea educațională.
Ce arată datele: comportamentele problematice și efectele lor
Cercetarea oferă o imagine clară asupra tipurilor de comportamente problematice întâlnite frecvent în grădinițe:
- tendința de control asupra celorlalți copii, prin dominarea jocului – 42%;
- manifestări emoționale intense, precum furia și frustrarea – 34%;
- agresiunea fizică (lovire, împingere intenționată) – 24%.
În ceea ce privește efectele asupra copiilor expuși repetat la astfel de comportamente, cele mai des întâlnite sunt:
- excluderea din jocuri – 42% (frecvent sau foarte frecvent);
- refuzul participării la activități – 34%;
- retragerea socială și dificultățile de integrare în grup.
Programul „Să fim prieteni – Fără bullying”: rezultate concrete
Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat în peste 270 de grădinițe, arată că o intervenție structurată, aplicată consecvent la nivelul întregii comunități educaționale, produce rezultate semnificative.
Printre cele mai importante efecte observate:
- 96% dintre cadrele didactice implicate în program semnalează îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor;
- autoreglarea comportamentală a copiilor crește cu 12%;
- 64% dintre specialiști constată o îmbunătățire semnificativă a colaborării cu părinții;
- crește cu 12% ponderea părinților care consideră că pot sprijini mai bine integrarea copilului în grup.
Cadrele didactice observă progrese notabile la nivelul comportamentelor prosociale:
- compasiunea față de colegi crește de la 89% la 96%;
- comportamentul de împărțire crește de la 76% la 84%;
- grija față de copiii mai mici crește de la 86% la 91%.
Schimbări vizibile și din perspectiva părinților
După implementarea programului, părinții remarcă îmbunătățiri semnificative în comportamentele considerate cele mai dificile pentru vârsta preșcolară:
- generozitatea crește de la 73,6% la 91%;
- curajul de a lua apărarea altui copil crește de la 82,3% la 93,1%;
- respectul față de ceilalți copii crește de la 84% la 93,6%.
În plus, programul contribuie la consolidarea comunității de părinți. Dacă, la nivel național, doar 50% dintre părinți declară că au încredere în ceilalți părinți din grupă, sentimentul de apartenență comunitară crește cu 20 de puncte procentuale în grădinițele care aplică metodologia programului.
Responsabilitatea bullyingului, o problemă complexă
În ceea ce privește atribuirea responsabilității pentru comportamentele de bullying:
- 75% dintre respondenți indică părinții,
- 50% indică grupul copilului,
- 48% copiii implicați,
- 42% cadrele didactice,
- 12% conducerea unității de învățământ.
Important este faptul că 72% dintre respondenți atribuie responsabilitatea mai multor factori, ceea ce reflectă o înțelegere corectă a complexității fenomenului.
Semnale de alarmă pentru părinți și educatori
„Educația socioemoțională nu este un element secundar al educației timpurii, ci fundația pe care se construiesc relațiile, siguranța emoțională și incluziunea socială”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.
Specialiștii atrag atenția că părinții și educatorii trebuie să fie vigilenți la semnale precum:
- retragerea din activitățile de grup,
- refuzul de a merge la grădiniță,
- somatizări frecvente,
- tăceri inexplicabile,
- manifestări de furie aparent nejustificate.
O intervenție timpurie care previne escaladarea violenței
Programul „Să fim prieteni – Fără bullying”, adaptat pentru România și extins la nivel național în perioada 2023–2025, demonstrează că intervențiile timpurii, bazate pe dovezi științifice și aplicate consecvent, pot preveni escaladarea comportamentelor violente și pot crea punți solide de comunicare între copii, părinți și educatori.
Într-un context educațional tot mai complex, datele studiului arată clar că prevenirea bullyingului trebuie să înceapă devreme, încă din grădiniță, acolo unde se formează primele relații, valori și tipare de comportament social.
