Într-un paradox economic tot mai evident, România se laudă cu bugete record pentru investiții, însă mediul de afaceri – în special microîntreprinderile și IMM-urile – resimte un blocaj profund în accesarea finanțărilor. Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR) avertizează că economia reală se află într-o situație critică, comparabilă cu cele mai dificile momente din ultimele două decenii.
Consultanții vorbesc despre una dintre cele mai riscante perioade pentru mediul investițional din ultimii 20 de ani, marcată de instabilitate legislativă, lipsă de coerență și decizii administrative impredictibile. În acest context, AMCOR identifică șapte obstacole structurale care frânează dezvoltarea firmelor românești.
1. Absența unei direcții economice clare
România nu beneficiază de o strategie economică solidă și aplicată. Deși există documente strategice la nivel național, multe sunt incomplete, necorelate sau rămân fără aplicabilitate practică.
Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă imposibilitatea de a construi planuri de investiții pe termen mediu și lung, într-un mediu dominat de decizii luate „de pe o zi pe alta”.
2. Instabilitatea programelor de finanțare
Programele de sprijin pentru mediul privat sunt frecvent lansate, suspendate, modificate sau anulate, fără predictibilitate. Mii de firme au investit timp și bani în pregătirea proiectelor, doar pentru a constata că regulile se schimbă sau apelurile dispar.
Această practică generează pierderi directe și descurajează inițiativa antreprenorială.
3. Birocrația excesivă în accesarea fondurilor europene
Fondurile europene, considerate o soluție-cheie pentru dezvoltare, sunt blocate de proceduri greoaie, ghiduri schimbate frecvent și termene de evaluare care se întind pe luni sau chiar ani.
În plus, lipsa de transparență și deciziile neuniforme sporesc neîncrederea beneficiarilor în sistem.
4. Modificarea regulilor în timpul implementării
Unul dintre cele mai grave semnale trase de consultanți vizează schimbarea regulilor retroactiv, inclusiv în cazul avansurilor, exemplificat prin Adresa MIPE nr. 127638/06.11.2025.
Astfel de practici afectează stabilitatea financiară a firmelor și pot duce la blocarea sau abandonarea proiectelor deja contractate.
5. Presiune fiscală și lipsă de lichidități
În timp ce statul solicită cofinanțări consistente pentru proiectele europene, firmele se confruntă cu o presiune fiscală tot mai mare și cu întârzieri la rambursări și plăți.
Rezultatul este o scădere accentuată a lichidității, care afectează exact capacitatea IMM-urilor de a susține investițiile asumate.
6. Finanțarea economiei reale, în plan secundar
Băncile comerciale preferă să finanțeze statul, considerat un debitor sigur, în detrimentul companiilor private. Proiectele cu granturi sunt percepute ca riscante, iar accesul la credite-punte sau cofinanțări bancare devine tot mai dificil.
Astfel, chiar și firmele care obțin finanțări nerambursabile ajung să nu le poată implementa.
7. Amenințarea unui blocaj investițional în 2026
Fără intervenții rapide și coerente, anul 2026 riscă să aducă un blocaj investițional aproape total, avertizează AMCOR. Lipsa reformelor și menținerea actualelor disfuncționalități pot transforma oportunitatea istorică de finanțare într-un eșec major.
Concluzie
Semnalul transmis de consultanți este ferm: problema României nu este lipsa banilor, ci funcționarea defectuoasă a sistemului. Fără stabilitate, transparență și o viziune economică clară, finanțările disponibile nu vor ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ele – în economia reală.
