Un fenomen social alarmant ia amploare în România, iar județul Mureș se află în fruntea clasamentului național în ceea ce privește numărul mamelor minore. Datele oficiale arată o realitate dură: tot mai multe fete ajung să devină mame înainte de a împlini 19 ani, iar unele dintre ele nici măcar nu au împlinit 15 ani.
Potrivit statisticilor Institutului Național de Statistică, din cele 143.637 de nașteri înregistrate în România în anul 2024, nu mai puțin de 13.018 au fost la mame cu vârste între 15 și 19 ani. În 601 cazuri, mamele aveau sub 15 ani, o situație care ridică semne serioase de întrebare asupra protecției copiilor și a accesului la educație.
Situația devine și mai dramatică dacă privim în detaliu cifrele: 23 de fete sub 15 ani au devenit mame pentru a doua oară, iar o adolescentă de nici 15 ani a născut deja al treilea copil. În același timp, 652 de fete care nu împliniseră încă 19 ani au ajuns deja la a treia naștere.
Mureșul conduce clasamentul național
În ceea ce privește nașterile la mame sub 15 ani, situația pe județe arată astfel:
- Mureș – 60 de nașteri
- Bacău – 34
- Bihor – 31
- Dolj – 29
- Brașov – 27
La nivelul categoriilor de vârstă sub 15 ani și 15–19 ani, județele cu cele mai multe mame minore sunt:
- Mureș – 813 mame adolescente
- Brașov – 657
- Dolj – 568
- Bihor – 567
- Constanța – 541
Municipiul București se află abia pe locul 14, cu 351 de nașteri provenite de la mame sub 19 ani.
Sarcini neplanificate și traume greu de depășit
Specialiștii spun că, în aproape toate cazurile, sarcina în perioada minoratului nu este planificată, ci reprezintă un eveniment neașteptat și adesea traumatizant pentru fete.
Povestea Mariei, devenită mamă la doar 15 ani, reflectă drama trăită de multe adolescente.
„Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna. Aveam și eu visuri: să merg la liceu, să învăț o meserie și să devin ceva mai mult”, povestește ea.
După ce a aflat că este însărcinată, frica s-a transformat rapid în rușine. Maria a încercat să ascundă sarcina cât mai mult timp. Partenerul ei a negat paternitatea și a rupt legătura, iar teama de spital și lipsa banilor pentru analize au făcut situația și mai dificilă.
Sprijinul specialiștilor de la Salvați Copiii a ajutat-o însă să ajungă la controale medicale și să își continue studiile.
De ce apare fenomenul mamelor adolescente
Potrivit cercetărilor realizate de Salvați Copiii România, aproximativ 66% dintre adolescente spun că au primit informații despre educația sexuală în timpul școlii. Totuși, aproape 30% dintre ele afirmă că au aflat astfel de informații din discuții cu rude, prieteni sau colegi, surse care pot transmite informații incomplete sau greșite.
Specialiștii atrag atenția că lipsa educației pentru sănătate, sărăcia și accesul redus la servicii medicale contribuie direct la apariția acestui fenomen.
„Educația pentru sănătate poate juca un rol esențial în prevenirea sarcinilor la vârste fragede. Informațiile corecte despre igienă, prevenție și relații sănătoase pot reduce semnificativ aceste situații”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Ce face organizația Salvați Copiii
Organizația derulează programe de sprijin în peste 400 de comunități rurale, unde echipe formate din asistenți medicali, moașe și asistenți sociali identifică cazurile vulnerabile și oferă sprijin gravidelor și mamelor tinere.
Printre măsurile implementate se numără:
- caravane medicale în zone defavorizate
- sesiuni de educație pentru sănătate și planificare familială
- sprijin pentru gravide prin programul „Cutia Bebelușului”
- acces la informații medicale prin aplicația INFOMama
- sprijin pentru medicii de familie din mediul rural
Până în prezent, programele organizației au ajuns la 459.500 de mame, gravide și copii din România.
Apel pentru schimbarea legii
Reprezentanții Salvați Copiii susțin că situația actuală este rezultatul unui sistem legislativ care nu oferă suficientă protecție copiilor prin educație.
În prezent, educația pentru sănătate în școli poate fi predată abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților, prevedere considerată de specialiști drept inadecvată.
Organizația propune modificarea Legii 272/2004 privind protecția copilului și a Legii învățământului preuniversitar, astfel încât educația pentru sănătate să devină disciplină obligatorie încă din grădiniță, adaptată vârstei copiilor.
Experiența altor state europene arată că astfel de programe funcționează. De exemplu, Danemarca și Olanda, unde educația sexuală este predată de la vârste mici, au rate ale sarcinilor la adolescente de până la opt ori mai mici decât România.
Specialiștii avertizează că educația pentru sănătate nu este un moft, ci o necesitate pentru protejarea copiilor și prevenirea unor drame care pot marca o viață întreagă.
