Ministerul de Finanțe lucrează la CNP-urile fiscale pentru cumpărături, pentru a pregăti implementarea e-Factura B2C. Însă, după controversele iscate recent legate de GDPR și cantitatea imensă de date care va fi generată, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că „în Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă”. „Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, de exemplu, până când nu parcurg acest traseu”.
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, declară că „CNP-ul pentru cumpărături” nu va fi folosit de ANAF ca un instrument de verificare a veniturilor celor care fac achiziții costisitoare, ci pentru „creditul fiscal”. Noua idee de pe masa Guvernului înseamnă un sistem de cumul de procente din toate cumpărăturile pe care le face o persoană, iar suma fie se rambursează cumpărătorului, fie este folosită de acesta ca o formă de compensare la taxe și impozite.
„Nu ne-a interesat niciodată ce-și cumpără omul. Nu avem un plafon de la care să porrnim verificările. Dacă ai făcut o cumpărătură și vrei să dai CNP-ul, acordăm creditul fiscal ca procent din acele cheltuieli”, a explicat ministrul.
România a preluat modelul italian pentru implementarea e-Factura, însă cetățenii italieni nu sunt obligați să cumpere online sau fizic cu un cod, ci îl pot folosi opțional, dacă desfășoară diverse activități economice. Ei pot trece oricând șapte zero-uri pentru a încărca factura, fiscul italian fiind interesat doar de valorile din perspectiva TVA.
În schimb, în România, Ministerul Finanțelor ar putea ști tot ce cumpără fiecare cetățean, fiind ușor de indentificat după CNP-urile fiscale, dacă ele vor fi obligatorii.
