Fiscul a declanșat o adevărată ofensivă pe TVA în toată România. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, inspectorii Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au efectuat peste 15.000 de controale fiscale, iar nota de plată pentru contribuabili este una uriașă: 1,75 miliarde de lei cerute suplimentar de la firme.
Datele apar într-un răspuns oficial transmis de ANAF, la solicitarea comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, iar cifrele arată dimensiunea unui fenomen care îi sperie mai ales pe micii antreprenori.
Firme mici, sume uriașe: TVA cerut „din urmă”, pe ani de zile
În această statistică intră și cazuri dramatice despre care s-a scris deja: patroni de afaceri mici care s-au trezit, după ani întregi, cu cereri de plată pentru TVA pe ultimii cinci ani, plus penalități. Problema? Codul de TVA le fusese anulat cu mult timp în urmă, iar ei susțin că nu au încasat acel TVA de la clienți.
Cu toate acestea, controalele au venit, iar sumele cerute au ajuns, în unele cazuri, la zeci de mii de euro.
ANAF: „E greu să căutăm rapid în mii de dosare”
Fiscul recunoaște amploarea controalelor și spune că identificarea rapidă a unor spețe punctuale este dificilă:
„În perioada ianuarie – noiembrie 2025, organele de inspecție fiscală au efectuat un total de 15.063 de controale privind TVA, fiind stabilite sume suplimentare în valoare de 1.751.480.398 lei.
Identificarea cazurilor menționate presupune analiza unui volum mare de acte de control într-un timp relativ scurt.”
Cu alte cuvinte, volumul este uriaș, iar fiecare dosar presupune verificări detaliate.
„Buna-credință” – cheia relației firmă–Fiscul
ANAF insistă că responsabilitatea declarării corecte revine firmelor și invocă principiul bunei-credințe:
„Contribuabilii trebuie să își îndeplinească obligațiile și să declare corect datele și informațiile privind obligațiile fiscale datorate, iar organul fiscal trebuie să sprijine conformarea voluntară.”
Mesajul este clar: greșelile, omisiunile sau neclaritățile pot costa scump, chiar și după ani de zile.
Cum ajunge o firmă verificată: analiza de risc
Fiscul explică și mecanismul din spatele controalelor:
- selecția firmelor se face pe baza analizei de risc;
- se pot declanșa inspecții fiscale sau verificări documentare;
- în final, dacă se constată probleme, se stabilesc diferențe de obligații fiscale.
ANAF susține că nu impune plăți retroactive arbitrar, ci doar aplică legislația fiscală în vigoare.
Anularea codului de TVA și „ajustarea TVA” – punctul sensibil
În multe dintre cazurile reclamate, problema apare după anularea sau suspendarea codului de TVA. Ulterior, firmele sunt supuse controalelor pentru așa-numita „ajustare TVA”.
Pe scurt:
- ajustare pozitivă – când firma are din nou drept de deducere;
- ajustare negativă – când dreptul de deducere este pierdut, iar TVA-ul dedus anterior trebuie returnat, total sau parțial.
Exact aici se nasc cele mai mari conflicte: TVA cerut, dar neîncasat, penalități acumulate și firme puse la zid după ani de zile.
Concluzia dură
Un lucru e cert: ANAF nu glumește când vine vorba de TVA. Cu peste 15.000 de controale într-un singur an și sume-record stabilite suplimentar, mediul de afaceri – mai ales cel mic – resimte din plin presiunea fiscală.
Pentru antreprenori, mesajul este unul singur:
📌 fiecare decizie fiscală, fiecare declarație și fiecare cod de TVA contează – chiar și peste cinci ani.
